Semiotica

1. Modelul de analiza a comunicarii creat de Shannon si Weaver este unu:

linear



2. Indicati varianta de raspuns ce corespunde valorilor de adevar ale urmatoarelor propozitii:

A. scoala procesului de comunicare tinde sa tinteasca spre stiintele sociale, in special psihologia si sociologia.

B. Scoala procesului de comunicare tinde sa se concentreze asupra actelor de comunicare

C. Scoala semiotica se contureaza in jurul lingvisticii si al subiectelor de arta

D. Scoala semiotica defineste interactiunea sociala drept procesul prin care o persoana este in legatura cu celelalte, afectandu-le comportamentul, starea intelectuala sau raspunsul emotional.

Abc adevarate, c fals


3. completati lacunele din urmatorul text cu varianta corecta:

In modelul elaborat de Shannon si Weaver SURSA reprezinta locul luarii deciziei, ea decide ce mesaj sa fie trimis sau, mai degraba, selecteaza unul dintre mesajele posibile.

Mesajl selectat este transformat apoi de TRANSMITATOR in SEMNAL trimis prin CANAL la RECEPTOR.


4. potrivit modelului de comunicare elabrat de George Gerbner, relatia dintre forma si continut este:

interactiva

dinamica


5. indicati varianta de raspuns ce corespunde valorilor de adevar ale urmatoarelor propozitii:

A. modelul de comunicare propus de T. Newcomb reprezinta un component de drept al scolii proces.

B. Modelul de comunicare al lui T. Newcomb poate fi considerat o forma de trecere de la scoala proces la scoala semiotica.

C. T. Newcomb introduce, prin modelul sau, o forma lineara a procesului de comunicare.

Ab adevarate, c fals


6. Completati lacunele din textul urmator:

Modelele de comunicare ale scolii semiotice difera de cele ale scolii proces. Cele ale scolii semiotice sunt STRUCTURALE iar cele ale scolii proces sunt LINEARE.


7. Completati lacunele din textul urmator:

In dimensiunea verticala a modelului Gerbner apare conceptul de ACCES la mediu si la canalele de comunicare. In dimesiunea orizontala apare conceptul de DISPONIBILITATE (echivalentul conceptului de ACCES din dimensiunea verticala).


8. Completati lacunele din textul urmator:

Diponibilitatea (concept de baza al modelului Gerbner) este un alt fel de selectivitate numai ca selectia nu e facuta de RECEPTOR ci de EMITATOR.


9. Asociati urmatoarelor functii ale limbajului din modelul Jakobson caracteristicile lor:

- functia expresiva / exprima tentativele facute pentru a-l informa pe celalalt de personalitatea celui care transmite mesajul

- functia poetica / aduce un surplus, o completare de sens la un mesaj

- functia referentiala / exprima continutul mesajului fara a-l angaja pe cel care-l produce sau primeste


10. Pentru t. Newcomb rolul comunicarii consta in:

mentinerea echilibrului in sistemul social


11. Completati lacunele din textul urmator:

Semnele sunt acte sau fapte de arta care se refera la altceva decat ele insele; prin acesteam ele sunt structuri care SEMNIFICA (adica transmit informatii despre o realitate). Sistemele in care sunt organizate aceste semne, precum si modalitatile de corelare dintre semne in cadrul sistemelor se numesc CODURI.


12. Comunicarea poate fi inteleasa ca:

transmitere de mesaj

transmitere si schimb de sensuri

activitate de decupare, distorsiune si creare de sensuri, intelesuri


13. Completati lacunele din urmatorul text cu varianta corecta pusa la dispozitie in meniu:

dupa John Fiske in studiu comunicarii exista doua scoli: scoala „proces” care se caracterizeaza prin a) CONSIDERAREA MESAJULUI DREPT CEEA CE SE TRANSMITE PRIN PROCESUL DE COMUNICARE, b) PREOCUPAREA PENTRU MODUL IN CARE EMITATORUL SI RECEPTORUL CODIFICA SI DECODIFICA, c) PREOCUPAREA PENTRU FELUL IN CARE TRANSMITATORII FOLOSESC CANALELE SI MEDIA si scoala semiotica care se caracterizeaza prin a) ABORDAREA COMUNICARII CA PRODUCERE SI SCHIMB DE INTELESURI, b) PREOCUPAREA FATA DE ROLUL TEXTULUI IN CULTURA NOASTRA.


14. indicati varianta de raspuns ce corespunde valorilor de adevar ale urmatoarelor propozitii:

A. Modelele semiotice de analiza a comunicarii fac o distinctie principala intre codificator si decodificator.

B. In cadrul modelelor semiotice de analiza a comnicarii, decodificarea este le fel de activa si creativa ca si codificarea.

C. Scolii proces ii sunt specifice modelele liniare de analiza a comunicarii.

A fals, bc adevarate


15. completati lacunele din urmatorul text cu varianta corecta pusa la dispozitie in meniu:

Analiza semnului in maniera lui F. De Saussure trimite intr-un plan secund problema semnificatiei, a relatiei dintre SEMNIFICAT si REALITATE.


16. indicati varianta de raspuns ce corespunde valorilor de adevar ale urmatoarelor propozitii:

A. Shannon si Weaver au considerat ca informatia trebuie inteleasa ca o masura a predictibilitatii semnalului.

B. Redundanta este rezultatul unei predictibilitati inalte, potrivit lui Shannon si Weaver.

C. Entropoa, sustin Shannon si Weaver, poate fi cel mai cine inteleasa ca maximum de impredictibilitate.


Abc adevarate


17. completati lacunele din urmatorul text:

Geroge Gerbner a incercat sa elaboreze un model general de comunicare, mai avansat prin doua aspecte. In primul rand, el relationeaza MESAJUL cu REALITATEA despre care relateaza, ceea ce faciliteaza discutarea problemelor de perceptie si de inteles; in al doilea rand, concepe comunicarea ca proces care consta in doua dimensiuni ce alterneaza: cea PERCEPTUALA (sau de receptie) si cea de COMUNICARE (dimensiunea modalitatii de transmitere si control).


18. completati lacunele din urmatorul text:

Newcomb introduce, prin modelul sau, o forma de tip TRIUNGHI a procesului de comunicare. Importanta sa majora consta in faptul ca introduce studiul comunicarii in context SOCIETAL . in modelul sau, A si B sunt cel ce COMUNICA si, respectiv, RECEPTORUL este parte a MEDIULUI lor social. AXB este un SISTEM , ceea ce inseamna ca relatiile sale interne sunt interdependente.


19. completati lacunele din urmatorul text:

In modelul lui Ch. Peirce intre SEMN si OBIECT intervine INTERPRETANTUL care se afla sub presiunea contextului social, materializat in norme si conventii ce difera de la o cultura la alta.


20. Completati lacunele din urmatorul text cu varianta corecta pusa la dispozitie in meniu:

Potrivit lui F. de Saussure, SEMNIFICANTUL este imaginea semnului asa cum il percepem – urma pe hartie sau sunetele in aer; SEMNIFICATUL este conceptul mental la care se refera.


21. Potrivit luiOgden si Richards, semnificatia are trei componente:

referent, referinta, simbol

22. Completati lacunele din textul urmator:

Conceptia mitica despre limbaj considera cuvantul drept CREATOR de realitate si nu doar un INSTRUMENT de instapanire a acesteia asa cum se intampla in conceptia magica.


23. Indicati varianta de rapsuns ce corespunde valorilor de adevar ale urmatoarelor propozitii:

A. Conceptia instrumentalistica in varianta „cuvantul-semnal” implica o reactie dinamica din partea receptorului.

B. In cadrul conceptiei „cuvantului-semnal”, semnalul este pretios in masura in care indeplineste doua functii vitale: indica o realitae si impune o reactie de raspuns.

C. Conceptia „cuvantului-semnal” ii atribuie limbajului un rol supra-uman.

Ab adevarat, c fals.


24. codificata ca paradigma culturala, conceptia „cuvantului-simbol” poate fi sintetizata astfel:

„Realul” este prim si independent; discursul este secund si dependent

Discursul reflecta „lumea-in-sine”, ce poate exista si in tacere fara ajutorul limbajului, pentru ea, prezenta discursului este aleatoare.

„Cuvantul simbol” este principalul instrument al cunoasterii realitatii

Cunoasterea obtinuta poate aspira la obiectivitate deplina

Obiectivitatea devine criteriul adevarului, iar rolul subiectului este exterior, reducandu-se la cel de „agent”


25. Completati lacunele din urmatorul text:

Detasarea de realitate (spre deosebire de „cuvantul-semnal’) determina „cuvantul-simbol” sa se multumeasca cu construirea discursului- OGLINDA . conceptia „cuvantului-simbol” permite, legitimeaza si reproduce iluzia posibilitatii unei OBIECTIVITATI depline (instrumentalizata la maximum de pozitivism). In aceasta conceptie principala garantie a adevarului este considerata OBIECTIVITATEA discursului, iar adevarul este conceput ca o corespondenta intre o REALITATE prima si un DISCURS intotdeauna secund.


26. Conceptia demiurgica despre limbaj comporta urmatoarele variante:

conceptia magica

conceptia mitica


27. Alegeti asocierea corecta a conceptiei magice si celei mitice cu elementele care le caracterizeaza:

- conceptia magica / se inrudeste cu prima varianta a conceptiei instrumentaliste insa, deosebirea consta in faptul ca aici cuvantul nu se mai adreseaza unui om, ci unor forte supraindividiale (fie naturale, fie supra-naturale)

- conceptie mitica / va considera cuvantul drept creator de realitate, nu doar un instrument de instapanire al acesuia.


28. Completati lacunele din urmatorul text:

Cunoscuta in literatura si sub denumirea de „conceptie umanista”, ea poate fi defnita conceptie „sincretica” asupra limbajului deoarece presupune concordanta (sincretismul) LIMBAJULUI, REALITATII si fiintei UMANE sub auspiciile unei geneye continue si fara sfarsit.


29. Conceptia sincretica ii ofera limbajului:

o masura umana


30. Manifestarea cotiturii lingvistice in literatura a insemnat inlocuirea descrierii universului interior cu:

experimentul verbal pur


31. Noua paradigma culturala fizata in istoria culturala a secolului XX sub numele de „cotitura lingvistica” propune:

o reducere generalizata la discurs

o reorientare a culturii contemporane catre semiotic


32. Completati lacunele din textul urmator:

Abordarile riguroase ale limbajului se caracterizeaza printr-un triplu neutralism: neutralitatea limbajului OBSERVATIONAL in raport cu angajamentele teoretice (care sunt subiective), neutralitatea limbajului STIINTIFIC in raport cu orientarile de valoare, neutralitatea ORICARUI limbaj in raport cu contextul social-istoric.


33. Printre reprezentantii traditiei de cercetare nerguroase se numara:

M. Heiddeger

H. Putnam

E. Cassirer


34. Traditia de cercetare „riguroasa” se caracterizeaza prin A. Trasatura definitorie a abordarii „riguroase” este B. A.P. Iliescu vorbeste despre un anumit ideal cognitiv al acestei traditii pe care-l numeste C.

A. atasamentul fata de „paradigmele formaliste”

B. optimismul nelimitat in privinta perfectionarii s regularizarii limbajului

C. idealul hilbertian


35. Traditiei de cercetare riguroasa ii corespunde o conceptie despre limbaj:

instrumentalista


36. Completati lacunele din text:

Printre presupozitiile ce stau la baza abordarilor riguroase se afla D. care considera lumea un ansamblu de lucruri cu anumite proprietati si care sufera anumite schimbari, E. potrivit careia limbajul este o harta a lumii, C. ce presupune ca limbajul este supra-istoric, trans-localist, A. conform careia realitatea este ordine, necesitate, B. ce presupune ca limbajul e pe deplin obiectiv daca este un corespondent structural al realitatii.

A. Ordinea universala

B. Posibilitatea obiectivitatii deplina

C. Universalitatea limbajului

D. Chosismul

E. Izomorfismul structural intre limbaj si lume


37. In esenta, abordarile neriguroase ale limbajului considera ca rationalitatea manifestarilor lingvistice este legata de:

contextualitatea acestora

partialitatea acestora

subiectivitatea acestora

istoricitatea acestora


38. Indicati varianta de raspuns ce corespunde valorilor de adevar ale urmatoarelor propozitii:

A. Abordarile neriguroase ale limbajului inlocuiesc paradigma limbajului-oglinda cu paradigma limbajului activitate respingand in acelasi timp presupozitia esentialista in favoarea idei ca lucrurile nu au o esenta unica.

B. Din moment ce ambiguitatea limbajului reflecta o lume incomplet determinata, presupozitia ordinii universale e complet abandonata in abordarile neriguroase.

C. Presupozitia universalitatii limbajului cade si ea din moment ce in abordarile neriguroase substanta sa provine din reguli abstracte si stipulatii logice.

Ab adevarat, c fals


39.
Joc social / Wittgenstein

Sistem de reactii sociale / Quine

Traditie sociala / Kripke


40. Printre reprezentantii traditiei de cercetare riguroase se numara:

Ch. Peirce

F. de Saussure

Carnap


41. Intelectualismul, presupozitie a abordarilor riguroase, se manifesta sub urmatoarele forme:

Autonomia sensului

Autonomia semanticii


42. Abordarile riguroase:

construiesc limbaje ideale

construiesc, reguralizeaza, sistematizeaza

deduc in structuri riguroase

prescriu norme


43. Abordarile neriguroase:

urmaresc intelegerea naturii limbajelor reale

analizeaza, critica, descriu fapte relevante

se refera doar la contexte locale (situatie pre-paradigmatica)

descriu fapte lingvistice

arata (sau doar sugereaza)


44. Potrivit conceptiei Susanei Langer, „tehnica”de formulare a intrebarilor caracterizeaza:

o anumita epoca


45. Indicati varianta de raspuns ce corespunde valorilor de adevar ale urmatoarelor propozitii:

A. „Tehnica” de formulare a intrebarilor, potrivit Susanei Langer, limiteaza si hotaraste caile prin care se ofera raspunsurile.

B. Conform Susanei Langer, „tehnica” de formulare a intrebarilor este analizata atat de specialisti cat si de interlocutorii obisnuiti.

C. „Tehnica” de formulare a intrebarlor, potrivit Susanei Langer, predetermina modul de productie a ideilor, a ideologiilor, a conceptiilor despre lume.

Ac adevarat, B fals


46. Completati lacunele din textul urmator:

Potrivit Susanei Langer, conceptiile despre lume sunt tributare unor ORGANIZARI MENTALE si unor TEHNICI DE PROBLEMATIZARE.


47. Este evident ca intre interlocutorii ce nu impartasesc aceeasi organizare mentala, o comunicare ca transfer de idei constientizat nu este posibila, deoarece:

orice raspuns formulat de unul dintre interlocutori va insemna, pentru cel de-al doilea, respingerea intrebarilor sale

nu exista un limbaj comun


48. Indicati varianta de raspuns ce corespunde valorilor de adevar ale urmatoarelor propozitii:

A. pentru pozitivisti, in caracterizarea naturii si dinamicii stiintei, conceptul central este cel de „teorie stiintifica”

B. Pentru Th. Khun, criteriul de departajare stiinta/nonstiinta este testabilitatea

C. Pentru Th. Khun, in caracterizarea naturii si dinamicii stiintei conceptul central este cel de paradigma.

AC adevarat, B fals


49. Paradigmele sunt, potrivit lui Th. Khun:

modele de practica stiintifica ce pot fi intalnite in lucrarile stiintifice clasice si, mai ales, in manuale si tratate

realizari stiintifice exemplare care, pentru o perioada, ofera probleme si solutii model unei comunitati de practicieni.


50. Potrivit lui Th. Khun incomensurabilitatea paradigmelor provine din urmatoarele:

ele implica presupozitii incompatibile cu provire la entitatile de baza ale domeniului studiat si la comportarea acestora

ele presupun perceptii diferite datorita cunoasterii explicite cuprinse in paradigme

observatiile pe care cercetatorii le efectueaza asupra aceleiasi realitati sunt si ele incomensurabile


51. Completati lacuna din textul urmator

Potrivi lui Th. Khun, adeptii unei paradigme nu-i pot convinge pe adeptii paradigmei concurente de superioritatea punctului lor de vedere si nici nu vor putea intelege punctul de vedere al celorlalti. Argumentele celor doua partide vor fi CIRCULARE.


52. Potrivit lui Khun, trecerea de la o paradigma la alta se face prin:

convertire


53. Din caracterul quasi-constient al paradigmelor rezulta caracterul lor:

colectiv


54. Completati lacunele din urmatorul text:

Spre deosebire de cunoasterea de tip EXPLICIT cuprinsa in enunturile abstracte ale teoriei si in regulile metodologice generale, cunoasterea cuprinsa in paradigme este o cunoastere TACITA.


55. Consecintele incomensurabilitatii paradigmelor sunt:

apare ruptura de comunicatie intre cei care impartasesc paradigme diferite

argumentele celor doua partide vor fi ciculare (ele pot fi intelese si acceptate doar de cercetatorii care lucreaza deja la aceeasi paradigma)

compararea si evaluarea a doua paradigme rivale pe baza unor crterii logice sau a unui stoc de date observationale invariante nu este posibila

56. Asociati autorilor urmatori lucrarile corespunzatoare:

Th. Kuhn / Structura revolutiilor stiintifice

F. de Saussure / Curs de lingvistica generala

E. Morin / paradigma pierduta: natura umana