Friday, November 24, 2006

Mass Media si Societatea

1.Potentialele vulnerabilitati ale opiniei publice sunt:

• dominarea de catre elite
• vulnerabilitatea la persuasiune
• tirania majoritatii
• lipsa de resurse
• lipsa competentei

2. Potrivit modelului illuminist, opinia publica este:

• rationala
• critica
• egalitara

3. Potrivit lui W. Lippmann, opinia publica a devenit un despot modern si capricios ca urmare a:

• ascensiunii mijloacelor de comunicare in masa
• slabirii instituriilor democratice

4. In viziunea lui J. Ellul, propaganda moderna reprezinta

• fratele siamez al societatii tehnologice
• actiune care cauta sa modifice opinia publica sis a obtina comportamente de masa
• prezenta dominanta in viata societatii contemporane

5. Doua evenimente ale perioadei moderne asupra carora cartea a avut un impact considerabil sunt:
• Reforma condusa de LUTHER
• Revolutia FRANCEZA

6. Cercetatorii americani interbelici erau preocupati sa studieze riguros impactul radioului deoarece:

• numarul de aparate radiofonice detinute de americani crestea in fiecare an
• producatorii erau nemultumiti de restrictiile impuse de presedintele Roosevelt prin politica New Deal-ului
• agentiile de publicitate in crestere devin interesate de a folosi radioul ca vehicul pentru mesajele publicitare
• exista credinta ca propaganda desfasurata de Hitler la radio ii explica ascensiunea la putere
• ideile naziste exercitau un tip de influenta asupra unora dintre americani

7. Selectivitatea mass media este determinate de :

• nevoia de productie continua
• necesitatea de a raspunde criteriilor de actualitate
• limitele impuse de programare
• criza de timp si de resurse
• imposibilitatea de a cuprinde toate evenimentele

8. care sunt principalele tendinte care au stat la baza consolidarii comunicarii de masa ca disciplina de sine statatoare:

• transformarea societatilor occidentale intr-o societate de masa
• preocuparea/ingrijorarea publicului cu privire la efectele potential negative ale mass media
• aparitia tehnicilor de cercetare sociologica
• credinta savantilor cu preocupari in zona socialului ca se afla in posesia unei intelegeri semnificative a societatii de masa

9. Wilbur Schramm este retinut drept fondatorul disciplinei de comunicare in masa mai ales ca urmare a:

• contributiei de natura institutionala

10. Studiile Fondului Payne anticipeaza urmatoarele toerii cu privire la:

• teoria cultivarii
• teoria modelarii
• teoria construirii intelesului social

11. Efectul de panica provocat de programul radiofonic “razboiul lumilor” s-a datorat:

• popularitatii si credibilitatii din acea vreme a radioului
• predispozitiilor publicului
• coincidentelor
• calitatii adaptarii radiofonice

12. Imperecheati impactul filmului cu efectele corespunzatoare asa cum au fost desprinse de C. Hovland in urma cercetarii impactului filmului:

• filmul a avun un puternic efect in ceea ce priveste – acumularea de cunostinte
• filmul a avut efect moderat in ceea ce priveste – orientarea opiniei
• filmul a avut efect minor in ceea ce priveste – imbunatarirea opiniei
• filmul nu a avut nici un efect in ceea ce priveste - imbunatatirea moralului si a motivatiei

13. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte, potrivit concluziilor extrase de catre C. Hovland in urma cercetarilor efectuate in timpul celui de al doilea razboi mondial:

• schimbarea de opinie este direct proportionala cu nivelul de instruire
• impactul mesajului este influentat de pozitia initiala a receptorului fata de problema comunicata

14. Efectele campaniei electorale, potrivit lui P. Lazarsfeld sunt:

• activarea
• consolidarea
• convertirea

15. Nehotaratii sunt selectati dintre persoanele:

• ale caror interes pentru politica este mic
• aflate sub presiune incrucisata

16. Potrivit concluziilor studiului Decatur cu privire la liderul de opinie, acesta isi manifesta competenta:

• pe o problema specifica

17. Efectul bandwagon se refera la:

• schimbarea asteptarilor cu privie la castigator

18. In perspectiva oferita de modelul „Utilizari si recompense” (Uses and Gratifications), receptorul media este:

• rational

19. Potrivit lui E. Katz, M. Gurevitch si H. Hass (modelul circular al media), presa scrisa este citita cu precadere:

• pentru a-i ajuta pe oameni sa verifice daca opiniile lor sunt concordante sau diferite de ale altora
• pentru a le oferi oamenilor sentimentul ca participa la eveniment
• pentru a le satisface oamenilor nevoia de a crede ca pot influenta cursul evenimentelor

20. Completati spatiile goale pentru a obtine o exprimare sintetica a teoriei agenda setting:

„Mass media nu reusesc sa ne influenteze CE sa gandim, dar reusesc de cele mai multe ori sa ne influenteze LA CE sa ne gandim.”

21. In perspectiva oferita de teoria agenda-setting, media sunt puternice deoarece:

• atrag atentia publicului asupra diferitelor teme sau subiecte
• ofera informatii despre teme sau subiecte

22. In conceptia lui G. Gerbner, cultivarea este:

• un proces de aliniere la curentul dominant in societate
• un proces de omogenizare al opiniei

23. Motivatia care sta la baza mecanismului de formare a spiralei tacerii, potrivit lui E. Noelle Neumann, este teama de IZOLARE.

24. Definitia oferita de E. Noelle Neumann opiniei publice este urmatoarea:

• opinia in legatura cu probleme controversate pe care o persoana o poate exprima in public fara ca aceasta sa duca la izolare
• opinia in legatura cu traditii consolidate pe care o persoana trebuie sa o explime public pentru a evita izolarea

25. Care este rolul mass media in procesul de formare al spiralei tacerii?

• mass media construiesc stereotipurile care se insereaza intre realitate si mintea oamenilor (mediul de fictiuni)
• mass media definesc ceea ce este important
• mass media legitimeaza opiniile

Saturday, November 18, 2006

Semiotica

1. Modelul de analiza a comunicarii creat de Shannon si Weaver este unu:

linear



2. Indicati varianta de raspuns ce corespunde valorilor de adevar ale urmatoarelor propozitii:

A. scoala procesului de comunicare tinde sa tinteasca spre stiintele sociale, in special psihologia si sociologia.

B. Scoala procesului de comunicare tinde sa se concentreze asupra actelor de comunicare

C. Scoala semiotica se contureaza in jurul lingvisticii si al subiectelor de arta

D. Scoala semiotica defineste interactiunea sociala drept procesul prin care o persoana este in legatura cu celelalte, afectandu-le comportamentul, starea intelectuala sau raspunsul emotional.

Abc adevarate, c fals


3. completati lacunele din urmatorul text cu varianta corecta:

In modelul elaborat de Shannon si Weaver SURSA reprezinta locul luarii deciziei, ea decide ce mesaj sa fie trimis sau, mai degraba, selecteaza unul dintre mesajele posibile.

Mesajl selectat este transformat apoi de TRANSMITATOR in SEMNAL trimis prin CANAL la RECEPTOR.


4. potrivit modelului de comunicare elabrat de George Gerbner, relatia dintre forma si continut este:

interactiva

dinamica


5. indicati varianta de raspuns ce corespunde valorilor de adevar ale urmatoarelor propozitii:

A. modelul de comunicare propus de T. Newcomb reprezinta un component de drept al scolii proces.

B. Modelul de comunicare al lui T. Newcomb poate fi considerat o forma de trecere de la scoala proces la scoala semiotica.

C. T. Newcomb introduce, prin modelul sau, o forma lineara a procesului de comunicare.

Ab adevarate, c fals


6. Completati lacunele din textul urmator:

Modelele de comunicare ale scolii semiotice difera de cele ale scolii proces. Cele ale scolii semiotice sunt STRUCTURALE iar cele ale scolii proces sunt LINEARE.


7. Completati lacunele din textul urmator:

In dimensiunea verticala a modelului Gerbner apare conceptul de ACCES la mediu si la canalele de comunicare. In dimesiunea orizontala apare conceptul de DISPONIBILITATE (echivalentul conceptului de ACCES din dimensiunea verticala).


8. Completati lacunele din textul urmator:

Diponibilitatea (concept de baza al modelului Gerbner) este un alt fel de selectivitate numai ca selectia nu e facuta de RECEPTOR ci de EMITATOR.


9. Asociati urmatoarelor functii ale limbajului din modelul Jakobson caracteristicile lor:

- functia expresiva / exprima tentativele facute pentru a-l informa pe celalalt de personalitatea celui care transmite mesajul

- functia poetica / aduce un surplus, o completare de sens la un mesaj

- functia referentiala / exprima continutul mesajului fara a-l angaja pe cel care-l produce sau primeste


10. Pentru t. Newcomb rolul comunicarii consta in:

mentinerea echilibrului in sistemul social


11. Completati lacunele din textul urmator:

Semnele sunt acte sau fapte de arta care se refera la altceva decat ele insele; prin acesteam ele sunt structuri care SEMNIFICA (adica transmit informatii despre o realitate). Sistemele in care sunt organizate aceste semne, precum si modalitatile de corelare dintre semne in cadrul sistemelor se numesc CODURI.


12. Comunicarea poate fi inteleasa ca:

transmitere de mesaj

transmitere si schimb de sensuri

activitate de decupare, distorsiune si creare de sensuri, intelesuri


13. Completati lacunele din urmatorul text cu varianta corecta pusa la dispozitie in meniu:

dupa John Fiske in studiu comunicarii exista doua scoli: scoala „proces” care se caracterizeaza prin a) CONSIDERAREA MESAJULUI DREPT CEEA CE SE TRANSMITE PRIN PROCESUL DE COMUNICARE, b) PREOCUPAREA PENTRU MODUL IN CARE EMITATORUL SI RECEPTORUL CODIFICA SI DECODIFICA, c) PREOCUPAREA PENTRU FELUL IN CARE TRANSMITATORII FOLOSESC CANALELE SI MEDIA si scoala semiotica care se caracterizeaza prin a) ABORDAREA COMUNICARII CA PRODUCERE SI SCHIMB DE INTELESURI, b) PREOCUPAREA FATA DE ROLUL TEXTULUI IN CULTURA NOASTRA.


14. indicati varianta de raspuns ce corespunde valorilor de adevar ale urmatoarelor propozitii:

A. Modelele semiotice de analiza a comunicarii fac o distinctie principala intre codificator si decodificator.

B. In cadrul modelelor semiotice de analiza a comnicarii, decodificarea este le fel de activa si creativa ca si codificarea.

C. Scolii proces ii sunt specifice modelele liniare de analiza a comunicarii.

A fals, bc adevarate


15. completati lacunele din urmatorul text cu varianta corecta pusa la dispozitie in meniu:

Analiza semnului in maniera lui F. De Saussure trimite intr-un plan secund problema semnificatiei, a relatiei dintre SEMNIFICAT si REALITATE.


16. indicati varianta de raspuns ce corespunde valorilor de adevar ale urmatoarelor propozitii:

A. Shannon si Weaver au considerat ca informatia trebuie inteleasa ca o masura a predictibilitatii semnalului.

B. Redundanta este rezultatul unei predictibilitati inalte, potrivit lui Shannon si Weaver.

C. Entropoa, sustin Shannon si Weaver, poate fi cel mai cine inteleasa ca maximum de impredictibilitate.


Abc adevarate


17. completati lacunele din urmatorul text:

Geroge Gerbner a incercat sa elaboreze un model general de comunicare, mai avansat prin doua aspecte. In primul rand, el relationeaza MESAJUL cu REALITATEA despre care relateaza, ceea ce faciliteaza discutarea problemelor de perceptie si de inteles; in al doilea rand, concepe comunicarea ca proces care consta in doua dimensiuni ce alterneaza: cea PERCEPTUALA (sau de receptie) si cea de COMUNICARE (dimensiunea modalitatii de transmitere si control).


18. completati lacunele din urmatorul text:

Newcomb introduce, prin modelul sau, o forma de tip TRIUNGHI a procesului de comunicare. Importanta sa majora consta in faptul ca introduce studiul comunicarii in context SOCIETAL . in modelul sau, A si B sunt cel ce COMUNICA si, respectiv, RECEPTORUL este parte a MEDIULUI lor social. AXB este un SISTEM , ceea ce inseamna ca relatiile sale interne sunt interdependente.


19. completati lacunele din urmatorul text:

In modelul lui Ch. Peirce intre SEMN si OBIECT intervine INTERPRETANTUL care se afla sub presiunea contextului social, materializat in norme si conventii ce difera de la o cultura la alta.


20. Completati lacunele din urmatorul text cu varianta corecta pusa la dispozitie in meniu:

Potrivit lui F. de Saussure, SEMNIFICANTUL este imaginea semnului asa cum il percepem – urma pe hartie sau sunetele in aer; SEMNIFICATUL este conceptul mental la care se refera.


21. Potrivit luiOgden si Richards, semnificatia are trei componente:

referent, referinta, simbol

22. Completati lacunele din textul urmator:

Conceptia mitica despre limbaj considera cuvantul drept CREATOR de realitate si nu doar un INSTRUMENT de instapanire a acesteia asa cum se intampla in conceptia magica.


23. Indicati varianta de rapsuns ce corespunde valorilor de adevar ale urmatoarelor propozitii:

A. Conceptia instrumentalistica in varianta „cuvantul-semnal” implica o reactie dinamica din partea receptorului.

B. In cadrul conceptiei „cuvantului-semnal”, semnalul este pretios in masura in care indeplineste doua functii vitale: indica o realitae si impune o reactie de raspuns.

C. Conceptia „cuvantului-semnal” ii atribuie limbajului un rol supra-uman.

Ab adevarat, c fals.


24. codificata ca paradigma culturala, conceptia „cuvantului-simbol” poate fi sintetizata astfel:

„Realul” este prim si independent; discursul este secund si dependent

Discursul reflecta „lumea-in-sine”, ce poate exista si in tacere fara ajutorul limbajului, pentru ea, prezenta discursului este aleatoare.

„Cuvantul simbol” este principalul instrument al cunoasterii realitatii

Cunoasterea obtinuta poate aspira la obiectivitate deplina

Obiectivitatea devine criteriul adevarului, iar rolul subiectului este exterior, reducandu-se la cel de „agent”


25. Completati lacunele din urmatorul text:

Detasarea de realitate (spre deosebire de „cuvantul-semnal’) determina „cuvantul-simbol” sa se multumeasca cu construirea discursului- OGLINDA . conceptia „cuvantului-simbol” permite, legitimeaza si reproduce iluzia posibilitatii unei OBIECTIVITATI depline (instrumentalizata la maximum de pozitivism). In aceasta conceptie principala garantie a adevarului este considerata OBIECTIVITATEA discursului, iar adevarul este conceput ca o corespondenta intre o REALITATE prima si un DISCURS intotdeauna secund.


26. Conceptia demiurgica despre limbaj comporta urmatoarele variante:

conceptia magica

conceptia mitica


27. Alegeti asocierea corecta a conceptiei magice si celei mitice cu elementele care le caracterizeaza:

- conceptia magica / se inrudeste cu prima varianta a conceptiei instrumentaliste insa, deosebirea consta in faptul ca aici cuvantul nu se mai adreseaza unui om, ci unor forte supraindividiale (fie naturale, fie supra-naturale)

- conceptie mitica / va considera cuvantul drept creator de realitate, nu doar un instrument de instapanire al acesuia.


28. Completati lacunele din urmatorul text:

Cunoscuta in literatura si sub denumirea de „conceptie umanista”, ea poate fi defnita conceptie „sincretica” asupra limbajului deoarece presupune concordanta (sincretismul) LIMBAJULUI, REALITATII si fiintei UMANE sub auspiciile unei geneye continue si fara sfarsit.


29. Conceptia sincretica ii ofera limbajului:

o masura umana


30. Manifestarea cotiturii lingvistice in literatura a insemnat inlocuirea descrierii universului interior cu:

experimentul verbal pur


31. Noua paradigma culturala fizata in istoria culturala a secolului XX sub numele de „cotitura lingvistica” propune:

o reducere generalizata la discurs

o reorientare a culturii contemporane catre semiotic


32. Completati lacunele din textul urmator:

Abordarile riguroase ale limbajului se caracterizeaza printr-un triplu neutralism: neutralitatea limbajului OBSERVATIONAL in raport cu angajamentele teoretice (care sunt subiective), neutralitatea limbajului STIINTIFIC in raport cu orientarile de valoare, neutralitatea ORICARUI limbaj in raport cu contextul social-istoric.


33. Printre reprezentantii traditiei de cercetare nerguroase se numara:

M. Heiddeger

H. Putnam

E. Cassirer


34. Traditia de cercetare „riguroasa” se caracterizeaza prin A. Trasatura definitorie a abordarii „riguroase” este B. A.P. Iliescu vorbeste despre un anumit ideal cognitiv al acestei traditii pe care-l numeste C.

A. atasamentul fata de „paradigmele formaliste”

B. optimismul nelimitat in privinta perfectionarii s regularizarii limbajului

C. idealul hilbertian


35. Traditiei de cercetare riguroasa ii corespunde o conceptie despre limbaj:

instrumentalista


36. Completati lacunele din text:

Printre presupozitiile ce stau la baza abordarilor riguroase se afla D. care considera lumea un ansamblu de lucruri cu anumite proprietati si care sufera anumite schimbari, E. potrivit careia limbajul este o harta a lumii, C. ce presupune ca limbajul este supra-istoric, trans-localist, A. conform careia realitatea este ordine, necesitate, B. ce presupune ca limbajul e pe deplin obiectiv daca este un corespondent structural al realitatii.

A. Ordinea universala

B. Posibilitatea obiectivitatii deplina

C. Universalitatea limbajului

D. Chosismul

E. Izomorfismul structural intre limbaj si lume


37. In esenta, abordarile neriguroase ale limbajului considera ca rationalitatea manifestarilor lingvistice este legata de:

contextualitatea acestora

partialitatea acestora

subiectivitatea acestora

istoricitatea acestora


38. Indicati varianta de raspuns ce corespunde valorilor de adevar ale urmatoarelor propozitii:

A. Abordarile neriguroase ale limbajului inlocuiesc paradigma limbajului-oglinda cu paradigma limbajului activitate respingand in acelasi timp presupozitia esentialista in favoarea idei ca lucrurile nu au o esenta unica.

B. Din moment ce ambiguitatea limbajului reflecta o lume incomplet determinata, presupozitia ordinii universale e complet abandonata in abordarile neriguroase.

C. Presupozitia universalitatii limbajului cade si ea din moment ce in abordarile neriguroase substanta sa provine din reguli abstracte si stipulatii logice.

Ab adevarat, c fals


39.
Joc social / Wittgenstein

Sistem de reactii sociale / Quine

Traditie sociala / Kripke


40. Printre reprezentantii traditiei de cercetare riguroase se numara:

Ch. Peirce

F. de Saussure

Carnap


41. Intelectualismul, presupozitie a abordarilor riguroase, se manifesta sub urmatoarele forme:

Autonomia sensului

Autonomia semanticii


42. Abordarile riguroase:

construiesc limbaje ideale

construiesc, reguralizeaza, sistematizeaza

deduc in structuri riguroase

prescriu norme


43. Abordarile neriguroase:

urmaresc intelegerea naturii limbajelor reale

analizeaza, critica, descriu fapte relevante

se refera doar la contexte locale (situatie pre-paradigmatica)

descriu fapte lingvistice

arata (sau doar sugereaza)


44. Potrivit conceptiei Susanei Langer, „tehnica”de formulare a intrebarilor caracterizeaza:

o anumita epoca


45. Indicati varianta de raspuns ce corespunde valorilor de adevar ale urmatoarelor propozitii:

A. „Tehnica” de formulare a intrebarilor, potrivit Susanei Langer, limiteaza si hotaraste caile prin care se ofera raspunsurile.

B. Conform Susanei Langer, „tehnica” de formulare a intrebarilor este analizata atat de specialisti cat si de interlocutorii obisnuiti.

C. „Tehnica” de formulare a intrebarlor, potrivit Susanei Langer, predetermina modul de productie a ideilor, a ideologiilor, a conceptiilor despre lume.

Ac adevarat, B fals


46. Completati lacunele din textul urmator:

Potrivit Susanei Langer, conceptiile despre lume sunt tributare unor ORGANIZARI MENTALE si unor TEHNICI DE PROBLEMATIZARE.


47. Este evident ca intre interlocutorii ce nu impartasesc aceeasi organizare mentala, o comunicare ca transfer de idei constientizat nu este posibila, deoarece:

orice raspuns formulat de unul dintre interlocutori va insemna, pentru cel de-al doilea, respingerea intrebarilor sale

nu exista un limbaj comun


48. Indicati varianta de raspuns ce corespunde valorilor de adevar ale urmatoarelor propozitii:

A. pentru pozitivisti, in caracterizarea naturii si dinamicii stiintei, conceptul central este cel de „teorie stiintifica”

B. Pentru Th. Khun, criteriul de departajare stiinta/nonstiinta este testabilitatea

C. Pentru Th. Khun, in caracterizarea naturii si dinamicii stiintei conceptul central este cel de paradigma.

AC adevarat, B fals


49. Paradigmele sunt, potrivit lui Th. Khun:

modele de practica stiintifica ce pot fi intalnite in lucrarile stiintifice clasice si, mai ales, in manuale si tratate

realizari stiintifice exemplare care, pentru o perioada, ofera probleme si solutii model unei comunitati de practicieni.


50. Potrivit lui Th. Khun incomensurabilitatea paradigmelor provine din urmatoarele:

ele implica presupozitii incompatibile cu provire la entitatile de baza ale domeniului studiat si la comportarea acestora

ele presupun perceptii diferite datorita cunoasterii explicite cuprinse in paradigme

observatiile pe care cercetatorii le efectueaza asupra aceleiasi realitati sunt si ele incomensurabile


51. Completati lacuna din textul urmator

Potrivi lui Th. Khun, adeptii unei paradigme nu-i pot convinge pe adeptii paradigmei concurente de superioritatea punctului lor de vedere si nici nu vor putea intelege punctul de vedere al celorlalti. Argumentele celor doua partide vor fi CIRCULARE.


52. Potrivit lui Khun, trecerea de la o paradigma la alta se face prin:

convertire


53. Din caracterul quasi-constient al paradigmelor rezulta caracterul lor:

colectiv


54. Completati lacunele din urmatorul text:

Spre deosebire de cunoasterea de tip EXPLICIT cuprinsa in enunturile abstracte ale teoriei si in regulile metodologice generale, cunoasterea cuprinsa in paradigme este o cunoastere TACITA.


55. Consecintele incomensurabilitatii paradigmelor sunt:

apare ruptura de comunicatie intre cei care impartasesc paradigme diferite

argumentele celor doua partide vor fi ciculare (ele pot fi intelese si acceptate doar de cercetatorii care lucreaza deja la aceeasi paradigma)

compararea si evaluarea a doua paradigme rivale pe baza unor crterii logice sau a unui stoc de date observationale invariante nu este posibila

56. Asociati autorilor urmatori lucrarile corespunzatoare:

Th. Kuhn / Structura revolutiilor stiintifice

F. de Saussure / Curs de lingvistica generala

E. Morin / paradigma pierduta: natura umana

Friday, November 17, 2006

Bafta!

Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta reguli formale ale silogismului?

- silogismul are trei si numai trei termeni

- termenul mediu trebuie sa fie distribuit in cel putin o premisa

- toti termenii care apar distribuiti in concluzie trebuie sa fie distribuiti si in premise

- concluzia urmeaza partea cea mai slaba: daca una dintre premise e negativa, atunci concluzia va fi negativa, daca una din premise e particulara, atunci conlcuzia va fi particulara



Care dintre urmatoarele afirmatii despre relatiile intre argumentul ad verecundiam si argumentul autoritatii sunt adevarate?

- ambele se bazeaza pe o instanta externa argumentarii, care garanteaza pentru acceptabilitatea concluziei

- cele doua argumente se diferenteaza prin faptul ca in argumentul autoritatii se invoca o autoritate relevanta pentru problema in chestiune, in timp ce in argumentul ad verecundiam se invoca o autoritate nerelevanta

- niciunul dintre cele doua argumente nu aduce temeiuri propriu-zise pentru concluzie



Care dintre urmatoarele afirmatii despre relatiile dintre adevar si validitate sunt adevarate ?

- adevarul este o proprietate a propozitiilor (fie ele premise sau concluzii), pe cand validitatea este o proprietate a argumentului pe ansamblu

- validitatea este sinonima cu corectitudinea argumentarii, pe cand adevarul desemneaza acceptabilitatea premiselor sau a concluziei

- validitatea se testeaza prin verificarea regulilor de deductie, dar aceste reguli nu garanteaza adevarul premiselor

- daca argumentul este valid, atunci nu se poate ca premisele sa fie adevarate si concluzia falsa

- validitatea nu garanteaza adevarul concluziei decat daca premisele sunt adevarate



Care din urmatorii sunt autori latini care au scris tratate de retorica (lucrari teoretice, manuale sau culegeri) ?

- Lucius Annaeus Seneca

- Pliniu cel Batran



Canonul numit elocutio se preocupa cu adecvarea dintre stilul discursului si situatia de comunicare in care intervine. Pentru aceasta, acest canon studiaza in principal figurile retorice.



Actul de limbaj (sau actul de vorbire) locutionar se constituie din care din urmatoarele acte ?

- acte retice

- acte fonetice

- acte fatice



Care dintre urmatoarele nu sunt figuri de sunet ?

- perifraza

- zeguma

- anacolutul



Care dintre figurile retorice de mai jos apar in urmatorul promo de televiziune : « Chestiunea zilei : o sarbatoare in fiecare zi de munca « ?

- oximoronul

- paradoxul



Care dintre urmatoarele afirmatii despre relatiile dintre argumentul « ad hominem » si argumentul « ad personam » sunt adevarate?

- ambele vizeaza persoana interlocutorului si nu problema in discutie

- argumentul ad personam este o forma de ad hominem

- in timp ce argumentul ad hominem poate fi relevant pentru problema in discutie si, in consecinta, legitim, argumentul ad personam nu este niciodata legitim



Maxima conversationala care cere ca o interventie sa se coreleze cu celalalte si cu tema pusa in discutie este :

- maxima relevantei



« Desi unii politicieni nu sunt cinstiti, unii parlamentari sunt cinstiti pentru ca nu unii politicieni nu sunt parlamentari « Acest silogism nu este valid pentru ca :

- ambele premise sunt particulare, or din doua particulare nu decurge nimic

- ambele premise sunt negative, or din doua negative nu decurge nimic



Fie urmatorul argument:

Tot in Cotidianul descopar o declaratie a lui D.S., care e convins ca « presa terfeleste valorile culturii ». Rezulta logic ca daca D.S. va fi terfelit de presa, inseamna ca el reprezinta o valoare a culturii romanesti. Eu n-o sa-i dau satisfactie omului care si-a luat Bacalaureatul in 1972, la 40 de ani, si n-o sa-l terfelesc. Nu de alta, dar nu se face sa terfelesti numele unui fost membru supleant al C.C. al PCR.

- Silogismul din prima parte a argumentului nu este valid : pentru a rezulta logic ca D.S. reprezinta o valoare a culturii romane, trebuie ca premisa de la care se pleaca sa fie : presa terfeleste numai valorile culturii

- Argumentul, in loc sa vizeze problema supusa dezbaterii (si anume daca presa terfeleste sau nu valorile culturii) ataca persoana care ridica problema.



Care din urmatoarele reprezinta functii ale retoricii?

- functia persuasiva

- functia hermeneutica

- functia euristica

- functia pedagogica

- functia metalingvistica

- functia revelatoare a idiolectului



In retorica clasica, persuasiunea este rezultatul carora dintre urmatoarele?

- movere

- docere

- delectare



Termenul de ethos desemneaza in retorica clasica:

- autoritatea morala a oratorului

- autoritatea morala a cauzei pusa in discutie

- pozitie a oratorului, construita prin discurs, prin care acesta isi legitimeaza interventia



Cui apartine si in ce lucrare intervine urmatoarea definitie a figurii retorice : O schimbare rationala de sens sau de limbaj in raport cu modul obisnuit sau simplu de a se exprima ?

- Marcus Fabius Quintilianus – Institutio oratorica



Argumentarea poate fi definita ca :

- studio al tehnicilor discursive ale rationamentului practic, prin care un individ urmareste sa determine sau sa sporeasca adeziunea celorlalti la anumite idei sau teze prezentate spre consimtamantul lor

- proces de justificare logica a unei pozitii printr-o relatie ce se instituie intre premise si concluzie

- o activitate verbala, de natura intelectuala si sociala, prin care se poate realiza justificarea sau respingerea unei optiuni



Topicele reprezinta :

- argumente prefabricate pe care autorul le poate folosi pentru a-si construi discursul

- categorii de baza ale relatiei dintre idei ce pot servi ca tipar pentru a gasi intotdeauna un lucru de spus despre un subiect

- puncte de vedere generale, comune mai multor subiecte asupra carora se rationeaza



Maxima conversationala care reglementeaza formularea interventiilor, ce trebuie sa fie clare si logice (sa se evite expresiile obscure, ambigui sau prolixe, iar enunturile sa aiba o structurare logica) este :

- maxima manierei



Care dintre urmatoarele enunturi despre idiolect sunt adevarate ?

- reprezinta ansamblul deprinderilor lingvistice ale unui individ, specifice unei anumite perioade

- are un grad mare de mobilitate

- una dintre functiile retoricii este cea de-a reliefa caracteristicile idiolectului



Importanta lui Cicero pentru istoria retoricii consta in :

- lucrarile lui teoretice despre retorica

- discursurile lui in calitate de consul sau de avocat in numeroase procese faimoase ale epocii



Canonul retoricii numit memoria are in vedere nu doar ansamblul procedeelor menite a-l ajuta pe orator sa retina discursul, ci si pregatirea comunicarii si capacitatea de improvizatie bazata pe locuri comune.



Tipologia actelor ilocutionare, conform lui J.R. Searle, include urmatoarele acte de limbaj (sau de vorbire) :

- acte expresive

- acte comisive

- acte reprezentative

- acte declarative

- acte directive



Care dintre urmatoarele nu sunt figuri de constructie ?

- antifraza

- asonanta

- perifraza



Care din urmatoarele figuri retorice sunt folosite in urmatorul enunt: “Examenul la retorica nu e tocmai floare la ureche”?

- perifraza

- litota



Care dintre urmatoarele afirmatii despre relatiile dintre argumentul “a fortiori” si argumentul “a tuto” sunt adevarate?

- ambele argumente se bazeaza pe transferul de certitudine de la un caz la altul

- cele doua strategii de argumentare sunt opuse

- in timp ce argumentul “a fortiori” transfera certitudinea de ceea ce este sigur la un caz si mai puternic, argumentul “a tuto” transfera certitudinea de la ceea ce este sigur la ceea ce nu are acelasi grad de certitudine



Fie urmatorul silogism:

“Tocmai pentru ca sunt nepopulare, deciziile guvernului sunt riscante din punct de vedere electoral. Toata lumea stie ca unele decizii nepopulare sunt riscante din punct de vedere electoral.”

Acest silogism nu este valid pentru ca:

- concluzia nu urmeaza partea cea mai slaba

- pentru a fi valid, premisa majora ar trebuie sa fie “tiate deciziile nepopulare sunt riscante din punct de vedere electoral”



Fie urmatoarea declaratie a lui Ion Iliescu in cazul mineriadelor : “Nu pot fi inculpat. Ar fi o rusine nationala blablablablabla”

Care din urmatoarele enunturi reprezinta vulnerabilitati ale discursului lui Iliescu?

- argumentul face apel la un argumentum ad consequentiam cu o puternica incarcatura emotionala

- premisele invocate pentru a sustine concluzia ca Iliescu nu poate fi inculpat sunt irelevante pentru aceasta concluzie



Termenul de pathis desemneaza in retorica:

- apelul la emotiile audientei

- indicatorul relevant pentru relatia stabilita cu audienta

- corespondentul actului de vorbire perlocutionar si al functiei conative a limbajului



Oratoria epidictica mai poarta numele de:

- oratorie ceremoniala

- oratorie demonstrativa



Actul de limbaj (sau actul de vorbire) ilocutionar reprezinta actul de folosire a limbii in situatiiconcrete de comunicare prin care emitatorul isi exprima intentiile comunicative (de ex. promisiunea, felicitarea, exprimarea indoielii etc.)



Cui apartine si in ce lucrare intervine urmatoarea definitie a figurii retorice:

“deviere de la uzul lingvistic normal, schimbare intr-un anumit fel al limbii, care faciliteaza expresia poetica sau pe cea oratorica, diferita ca grad de exprimare sau persuasiune fata de maniera comunca de exprimare. Figura nu este un simplu ornament al artei poetice: destructurarea pe care o presupune devierea de la uzul normal al limbii este insotida de o restructurare a limbajului dupa un cod propriu, cel al retoricii, bazat pe uzajul figurat al termenilor si pe structuri sintactice specifice”?

- DSL – Dictionarul de stiinte ale limbii



Maxima conversationala care cere ca interlocutorii sa spuna numai ceea ce cred ca este adevarat (sa furnizeze numai informatii veridice, pentru care au argument sau dovezi adecvate si accesibile celorlalti participanti) este:

- maxima calitatii



Care este concluzia urmatorului text al lui Emil Cioran din cartea Silogismele amaraciunii? “Singura cale de mantuire ar fi imitarea tacerii. Dar limbutia noastra este prenatala. Neam de flecari, de spermatozoizi guralivi, suntem in mod chimic legati de cuvat”

- Concluzia e ca nu ne putem mantui



Canonul retoricii numit declamare are in vedere dimensiunea performativa a retoricii, care are in vedere in principal abilitatile de comunicare nonverbala si paraverbala necesara pentru sustinerea publica a discursului.



Care dintre urmatoarele figuri nu sunt tropi:

- repetitia

- zeguma

- tautologie



Care dintre urmatoarele figuri retorice apar in urmatorul panseu al lui Emil Cioran:

“Insomnia este singura forma de eroism compatibila cu patul”

- butada

- metafora



Care dintre urmatoarele afirmatii despre relatiile dintre argumentul “ad verecundiam” si argumentul “ad misericordiam” sunt adevarate?

- in cazul ambelor argumente poate interveni suspiciunea de uz sofistic sau de manipulare

- ambele argumente incalca conditia relevantei

- in timp ce ad verecundiam apeleaza la prestigiul public al unei persoane pentru a garanta acceptabilitatea concluziei, argumentul ad misericordiam recurge la presiunea psihilogica exercitata asupra emotiilor audientei



Fie urmatorul enunt:

“Criminalitatea din acest an este una normala, deci nu ar trebui sa luptam impotriva ei, deoarece nu trebuie sa luptam impotriva normalitatii”.

Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta motive pentru care argumentul nu este valid?

- desi in aparenta argumentul are 3 termeni, el are de fapt mai multi, pentru ca intervin termeni echivoci

- in prima premisa termenul de normalitate are acceptiunea de conformitate cu media statistica , in timp ce in a doua premisa termenul are acceptiunea de social acceptabil



Retorica poate fi descrisa ca:

- un studiu sistematic al resurselor limbajului

- un revers al dialecticii, ambele ocupandu-se de lucruri comune tuturor oamenilor, fara a presupune o stiinta speciala

- facultatea de a cerceta, pentru fiecare caz in parte, ceea ce e capabil de a convinge

- arta si stiinta elaborarii discursului in general, avand functie primordial persuasiva, dar si functie justificativa, demonstrativa sau deliberativa

- intalnirea intre oameni si limbaj in prezentarea diferentelor si identitatii lor



Care din urmatoarele enunturi despre inceputurile retoricii ca disciplina teoretica sunt adevarate?

- apare la sfarsitul secolului V – inceputul secolului IN i.Chr. in Sicilia

- apare ca disciplina conexa domeniului juridic

- este in directa legatura cu disparitia tiraniilor grecesti si aparitia polis-urilor democratice

- apare ca o disciplina al carei scop este crearea plauzibilului si a verosimilului prin discurs

- primul manual de retorica ii apartine lui Corax si e plasat in jurul anului 460 i. Chr.



Asociati genurilor oratorice caracteristicile specifice:

- judiciar- corect/incorect

- epidictic – virtute/viciu

- deliberativ – ne-/avantajos



Functiile celor cinci canoane ale retoricii clasice sunt:

- generativa

- analitica

- pedagogica



Asociati partilor discursului modurile persuasive recomandate de Cicero:

- exordium – ethos

- naratio – logos

- confirmatio – logos+pathos

- peroratio – pathos



Actul de limbaj (sau actul de vorbire) locutionar reprezinta actul de folosire a limbii in situatii concrete de comunicare prin care se realizeaza transmiterea unor anumite semnificatii lexicale si gramaticale prin rostirea enunt si care este independent de context.



Asociati elementelor din clasificarea standard a figurilor retorice elementele corespunzatoare din clasificarea Grupului q:

- figuri de sunet – metaplasme

- figuri de constructie – metataxe

- figuri de semantice (tropi) – metasememe

- figuri de gandire – metalogisme



Care din urmatoarele sunt figuri de sunet?

- anagrama

- aliteratia

- paronomaza

- rima



In sloganul publicitar “Domestos: si harnici si darnici” apar care din urmatoarele figuri retorice?

- paronomaza

- rima



Care dintre urmatoarele propozitii despre raportul dintre analogie si inductie sunt adevarate?

- analogia este o specie a inductiei

- ambele sunt strategii de argumentare care pleaca de la particular, spre deosebire de deductie, care pleaca de la general

- in timp ce inductia ajunge la o propozitie generala, analogia ajunge tot la o particulara

- cu exceptia inductiei complete, niciuna nu aduce proba definitiva pentru concluzie



Care dintre urmatoarele afirmatii despre relatiile dintre “petitio principii” si “ignoratio entelechi” sunt adevarate?

- ambele sunt sofisme (sau paralogisme, sau argumente falacioase)

- ambele ajung la concluzie fara a trece printr-un proces de argumentare pertinenta

- in timp ce petitio principii se bazeaza pe asumarea a ceea ce trebuie demonstrat, ignoratio entelechi se bazeaza pe argumentarea care nu este la obiect



Care dintre argumentele de mai jos atrag atentia asupra motivelor pentru care concluzia nu decurge din premise in urmatorul argument: “Din moment ce toti se zbat sa obtina puterea, inseamna ca ea e cel mai de pret bun pentru oameni. Dar bunul cel mai de pret trebuie sa fie accesibil oricui. Deci puterea trebuie sa fie a poporului.”

- argumentul comite in mod tacit un salt nelegitim de la oricui (adica orice persoana) la popor (despre care nu se stie daca este luat in sens colectiv sau diviziv)

- sensul termenului “putere” se modifica pe parcursul argumentarii: in prima premisa el inseamna capacitate de decizie asupra propriei tale vieti, iar in concluzie inseamna putere politica



Persuasiunea se deosebeste de demonstraie prin:

- folosirea autoritatii morale a autorului si a cauzei sale

- folosirea aluziei sau a insinuarii

- apelul la emotie



Care dintre urmatoarele enunturi despre gradul zero al scriitorii sunt adevarate?

- e un concept formulat de Roland Barthes

- e un etalon ideal pentru limbajul lipsit de figuri retorice

- fiind un etalon ideal, nu existainstante concrete ale gradului zero al scriiturii

- cel mai apropiat de gradul zero al scriiturii este limbajul stiintific



Platon era un dusman al retoricii pentru ca:

- retorica era promovata de sofisti ca arta de a produce convingerea si nu adevarul

- sofistii, cei care promovau retorica, deseori comiteau rationamente inselatoare si manipulatoare



Termenul de pathos desemneaza in retorica:

- apelul la emotiile audientei

- indicatorul relevant pentru relatia stabilita cu audienta

- corespondentul actului de vorbire perlocutionar si al functiei conative a limbajului



Asociati genurilor oratorice clasice caracteristicile lor specifice:

- judiciar – acuzare/aparare

- epidictic – lauda/blam

- deliberativ – sfat/avertizare



Canonul numit inventio este cel care se afla in directa legatura cu dialectica si al carui scop consta in a gasi argumente disponibile pentru a persuada.

Care dintre urmatoarele sunt figuri de constructie:

- zeugma

- anafora

- inversiunea

- epifora



Care din urmatoarele figuri retorice apar in acest text al unui cersetor: “Ajutati un veteran ranit de doua ori: o data la 23 August si o data la picior”:

- zeugma

- enumeratia



Care dintre urmatoarele afirmatii despre relatiile dintre “petitio principii” si “post hoc ergo propter hoc” sunt adevarate?

- ambele sunt sofisme (sau paralogisme, sau argumente falacioase)

- ambele ajung la concluzie fara a trece printr-un proces de argumentare pertinenta

- in timp ce petitio principii se bazeaza pe asumarea in premise a ceea ce trebuie demonstrat in concluzie, post hoc ergo propter hoc se bazeaza pe asimilarea consecutiei cu cauzalitatea



Care dintre urmatoarele afirmatii despre relatiile dintre ipostaziere si argumentul autoritatii sunt adevarate:

- ipostazierea este intotdeauna sofism, pe cand argumentul autoritatii nu este intotdeauna sofism

- ipostazierea reprezinta o forma de argument al autoritatii

- pentru a fi acceptabile in argumentare, ambele trebuie sa asume ca exista un consens intre experti asupra problemei pentru care se aduce argumentul



Maxima conversationala care reglementeaza volumul de informatie emis de fiecare participant, in functie de scopul schimbului verbal (informatia sa nu fie nici insuficienta, nici excesiva) este:

- maxima cantitatii



Distinctia dintre sofism si paralogism vizeaza:

- caracterul intentionat sau nu: sofismul este rationamentul inselator creat deliberat pentru a induce in eroare, pe cand paralogismul este un argument care ajunge la eroare in mod neintentionat

- sursa erorii: paralogismele au ca principala sursa a erorii echivocatia termenilor sau ambiguitatile enunturilor, pe cand sofismele au o gama mult mai larga de surse ale erorii, printre care apelul la emotie, argumentarea irelevanta…





Care dintre urmatoarele afirmatii desemneaza merite ce-i apartin lui Aristotel in configurarea teoretica a domeniului retoricii:

- retorica este conceputa de Aristotel ca o disciplina de elaborare a discursului fixata in tipare clare

- Aristotel repozitioneaza folosirea publica a retoricii din domeniul juridic in cel politic

- Aristotel asociaza retorica cu dialectica – pentru ca ambele se ocupa cu chestiuni comune tuturor oamenilor, fara a presupune o stiinta speciala

- Aristotel abordeaza tipologia discursului oratoric in functie de topice comune si topice speciale de inventie

- Aristotel pune in evidenta cele 3 moduri ale persuasiunii si asociaza fiecarui mod al persuasiunii un tip de discurs



Termenul “logos” desemneaza in retorica clasica:

- vorbire

- limba, limbaj

- apel la ratiune



Asociati genurilor oratorice clasice caracteristicile lor specifice:

- judiciar – trecut

- epidictic – prezent

- deliberativ – viitor



Canonul numit dispositio este cel care are in vedere organizarea discursului, structurarea lui in momente logice, cronologice sau retorice.



Actul de limbaj (sau actul de vorbire) perlocutionar reprezinta actul de folosire a limbii in situatii concrete de comunicare prin care sunt vizate anumite efecte asupra interlocutorului. Ele pot fi desemnate de verbe ca: a consola, a maguli, a irita etc.



Care dintre urmatoarele sunt figuri semanatice?

- metafora

- oximoronul

- litota

- catacreza



Care din urmatoarele figuri retorice de mai jos apar in urmatorul titlu de presa:

Ministerul sanatatii sufera de boala favoritismului

- personificarea

- antiteza

- metafora



Fie urmatorul silogism: “Unele telefoane mobile nu sunt nocive, deci merita cumparate, pentru ca ce e nociv nu merita cumparat”.

Acest silogism nu este valid pentru ca:

- premisele sunt ambele negative, or din doua premise negative nu decurge niciodata nimic

- concluzia este afirmativa, iar cel putin una dintre premise este este negativa, deci concluzia nu urmeaza partea cea mai slaba



Fie urmatorul silogism: “Niciun dezertor nu este demn de mila pentru ca doar greselile comise fara stiinta sunt pardonabil, or a dezerta nu poate fi o greseala comisa fara stiinta”. Acest silogism nu este valid pentru ca:

- silogismul are mai mult de 3 termeni si astfel se incacla o lege a silogismelor

- singura conlcuzie care poate decurge din premisele date este ca a dezerta nu este o greseala pardonabila



Care dintre enunturile de mai jos atrag atentia asupra motivelor pentru care concluzia nu decurge din premise in urmatorul argument: “Presa ne da multa libertate. Or, libertatea o avem din nastere. Daca nu o stim, este pentru ca suntem ignoranti. Deci presa se adreseaza ignorantilor”:

- termenul “ignorant” este ambiguu si nu se stie daca este folosit in aceeasi acceptiune in premisa si in concluzie

- termenul “libertate” isi schimba acceptiunea pe parcursul argumentului; in a doua premisa ea desemneaza un drept fundamental, pe cand in prima premisa desemneaza capacitate de decizie in cunostinta de cauza